vineri, 7 noiembrie 2014

Lanterna

Lanterna lumineaza si sufletu-i zambeste
Ca draga lui natura ii daruieste
Un chip frumos de fata
Cu parul impletit,
Un spic de grau ce cade bland, plouat,
Pe umerii micuti si ghemuiti de frig.
Asteapta-mbratisarea
Sa vina,s-o cuprinda
S-o-mbarbateze , poate..
Iar luna sus, lanterna
Priveste fericita
Ca la a sa lumina
Bland s-au imbratisat.
O lacrim-a cazut din chipul ramolit
O stea picat-acum din marmura albastra
Ochi inchisi , cuprinsi , de lacrimile calde
Buze inclestate , cuprinse de amor
Ei sunt cuprinsi de toate.
De greieri ,broaste, apa
De luna ce navalnic
S-a sucit in licurici.