Liniste

De ce sa-mi sugrumi tu linistea,
cu ce drep sa-mi iei tacerea ?
Lasa-mi caldura ploii ce cade alene in toamna,
lasa-mi caderea zapezii sa ma-nghete in taina.

Asculta-mi linistea si-ndragosteste-te de ea,
sugruma-mi buzele si inneaca-te-n privirea mea.
Nu-mi lua linistea!

Ma scald aievea prin acorduri de pian,
note firave de portelan.

Maini inghetate-n caldura de seara,
becul aprins ce te-asteapta-n mansarda..

Pe fotoliul din fund neclintita astept,
in liniste sa te-apropii incet..

Pasii tai sa-mi cante-n tacere,
suflul tau cu aroma de pruna,
coapta, de toamna, tarzie-n tarziu..
s-acompanieze tacerea, s-o transforme-n delir.