Temeri

Mi-e teama de-o schimbare,

de ce voi fi cand voi fi mare..

de ce voi face daca nu voi avea de mancare..

Mi-e teama de-o schimbare

in sufletul tau de om mare,

in iubirea ta, ca toate-s trecatoare..

Mi-e teama de ninsoare,

sa nu cumva sa ma ingroape si sa-mi dea frisoare,

sa inghet fara sa-ti spun ca te iubesc pana la disperare..

Dar cea mai mare teama mi-e sa muncesc ca-ntr-o-nchisoare,

sa fiu o sclava sau o oarecare,

Iar tu sa-mi fii stapan si eu sa-ti fiu argat ,

ce tare doare..

doar gandul doare.

Mi-e teama , sa nu cumva sa-ti fi fost doar o boala

prin care ai trecut fara sa doara

si ai ramas doar cu o mica rana..

Mi-e teama , sa nu cumva sa ma alungi spre alte ganduri,

ca-ti sunt carari si eu sa dau de ziduri,

sa nu mai dau de cale si sa mor in chinuri.

Mi-e teama , sa nu cumva s-avem prea multe pacate

si cadem cu ele-n spate,

sa ne-necam de vii in ape moarte..

Mi-e frica, c-o sa ne pierdem in lume,

si de greseli sa nu gasim un drum anume..

si sa zbieram dup-ajutor divin,

iar Domnul sa ne lase sa ne chinuim..

Si dac-o sa ma-nec intr-o mare departare

fara sa stiu sa-not si sa plutesc si fara sa fi primit iertare ?

Prea multe temeri ma apasa,

prea multe.. cum ar fi ca poate nu-ti voi fi mireasa..

Prea multe am insiruit pe foaie,

prea multe ganduri ce isi dau razboaie,

mai bine ma opresc, sa nu imi dau frisoane

si gandurile negre sa ma inconjoare..